Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 14.03.2010
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: editoriale
Autorul articolului: Marinela Raţă
Titlul articolului: Maghiara, limbă oficială în Secuime. Urmează autonomia?
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/maghiara-limba-oficiala-in-secuime-urmeaza-autonomia-889367.html


 

Aleşii locali din Harghita, Covasna şi Mureş au votat oficializarea limbii maghiare în autoproclamatul Ţinut Secuiesc. Decizia, ce ar urma să fie pusă în practică prin hotărâri ale consiliilor locale, a stârnit nemulţumirea naţionaliştilor. Ce însemnătate credeţi că are un astfel de demers? Este un alt pas către autonomia regiunii sau doar un gest politic, menit să marcheze ziua maghiarilor de pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie?

https://www.evz.ro/typo3temp/pics/f69bcc2174e6398864337469b841b19c_c96f8db6c2.jpg

În secuime, maghiara este limba oficială de facto,  însă după deciziile Adunării Aleşilor Locali din Ţinut, aceasta ar putea fi oficializată de iure.

Ce înseamnă asta concret? În primul rând, că limba maghiară va avea acelaşi statut cu limba oficială a statului, româna. Cetăţenii care au domiciliul în regiunile de maghiari  vor avea dreptul să folosească liber şi în aceleaşi condiţii ambele limbi, în scris, în actele oficiale de pildă. De asemenea, autorităţile publice din regiune vor adopta actele normative în ambele limbi.

Funcţii publice, condiţionate de cunoaşterea limbii maghiare

Mai mult decât atât, Adunarea Aleşilor Locali din Ţinutul Secuiesc, împreună cu specialiştii autorităţilor publice, vor stabili o listă a funcţiilor publice care pot fi ocupate numai de către persoane ce cunosc ambele limbi. O altă decizie a Adunării este ca 15 martie, ziua ungurilor de pretutindeni, să fie declarată sărbătoare oficială în zonă.

Toate aceste decizii vor fi transmise consiliilor locale din secuime, solicitându-se adoptarea unor HCL prin care să fie aplicate. Demersul era unul anunţat la nivel public de liderii maghiari. Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, spunea încă de acumcâteva luni că limba maghiară ar trebui să fie oficializată de iure în toată Transilvania.

“Terorism împotriva statului român”

Deciziile Aleşilor locali din secuime nu au fost primite prea bine de naţionalişti. Primul revoltat a fost Corneliu Vadim Tudor, care a calificat demersul drept un act de terorism. "Cum să fiu de acord cu oficializarea limbii maghiare? Mie mi-au ridicat ungurii în Senat de trei ori imunitatea parlamentară şi aceşti terorişti, pentru că asta este, terorism împotriva statului unitar român, în loc să fie la închisoare sunt la guvernare”, a spus europarlamentarul PRM, Corneliu Vadim Tudor, citat de Mediafax.

Ion Solomon, liderul Forumului Civic al Românilor crede că demersul oficializării limbii maghiare în secuime este un pas către declararea autonomiei. "Este o ştire care speram să nu se mai întâmple. Le-am spus să lase măcar pentru o perioadă această obsesie pentru autonomia teritorială, pentru acest Ţinut Secuiesc care să fie stat în stat, şi să facem ceva împreună pentru a ieşi din sărăcie, pentru că asta vrea şi românul şi maghiarul”, este de părere Ion Solomon.

“Oficializarea limbii maghiare, demagogie”

Pe de altă parte, liderul PDL din din Sfântu Gheorghe nu se arată îngrijorat şi crede că declaraţiile privind oficializarea limbii maghiare reprezintă doar un act menit să conserve controlul politicienilor unguri în zonă. „Este un nou 15 martie, deci asistăm la o nouă adunare, la o nouă listă, la o nouă manifestare de fuziune emoţională... Deci nu-i nimic nou sub soare. În afară de faptul că este emoţională, este şi una politică şi nu ar trebui cuantificată ca o cerere a întregii comunităţi maghiare", a afirmat Dan Manolăchescu, liderul PDL.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.